Conform
legendelor şi documentelor japoneze, Ţara Soarelui Răsare are o istorie
de aproximativ două milenii şi jumătate. Pe teritoriul actual al
Japoniei au trăit oameni încă din paleolitic şi neolitic. Există un
consens aproape unanim că poporul ainu, de origine necunoscută, unii
oameni de ştiinţă cred că ar proveni din marea grupare
indo-europeană,[necesită citare], alţii că ar fi înrudiţi cu aborigenii
din Australia, a locuit din cele mai vechi timpuri în insulele
arhipelagului nipon, iar japonezii sunt rezultatul amestecului dintre
aceştia şi diferite populaţii malaeziene, provenite din insulele
Pacificului, din Sud, cât şi a unor rase mongoloide venite de pe
continentul asiatic, din Coreea, China sau Mongolia.
În secolul al V-lea î.e.n. s-au constituit mici unităţi statale în
insula Kyushu şi în regiunea Kinki (Kyoto-Osaka). Pe la mijlocul sec al
VI-lea e.n. începe să se exercite influenţa chineză asupra Japoniei,
atât în organizarea statului şi a societăţii, cât şi în domeniul
artelor şi modului de viaţă. Specialiştii japonezi susţin că istoria
culturală propriu-zisă a Japoniei a început odată cu preluarea
valorilor spirituale din China - filozofia budistă, diverse arte şi
motive artistice - pe care japonezii le-au adaptat impregnându-le cu
spiritul local şi dându-le strălucire de-a lungul secolelor.
Istoria modernă a Japoniei începe cu epoca Meiji (1867-1921) când
are loc restaurarea puterii imperiale. Edo primeşte numele de Tokyo şi
devine capitala statului. Are loc o puternică dezvoltare a economiei, o
perioadă de modernizare, depăşind rapid structurile feudale. Devine un
stat capitalist dezvoltat, care pe plan extern promovează o politică
expansionistă ce marchează trecerea la imperialism. Japonia poartă
războaie cu China (1894-1895) şi cu Rusia ţaristă (1904-1905). După
instituirea protectoratului asupra Coreei în 1905, Japonia o anexează
în 1910.
În primul război mondial (1914-1918) Japonia participă alături de
puterile Antantei. Economia continuă să se dezvolte în ritm accelerat,
concomitent cu pregătirile pentru război. În 1931 Japonia ocupă
Manciuria, iar în 1937 declanşează războiul pentru cucerirea Chinei.
Însă aventura militaristă a Japoniei, care a suferit pentru prima dată
în lume efectele dezastruoase ale exploziilor atomice la Hiroshima şi
Nagasaki, a avut ca deznodământ capitularea necondiţionată la 2
septembrie 1945.
Energiile concentrate spre refacerea întregii ţări şi dezvoltarea
susţinută a economiei au permis Japoniei să devină o putere economică
de o importanţă recunoscută, cu o intensă viaţă culturală.
Sursa: Wikipedia.ro